Iubire si viata

Acasa la parintii mei gasesc  toate aminitirile, lucruri pastrate an de an in camera mea sau a surorii mele. Aici am ingramadite desenele din generala, fotoliile portocalii, miniaturale, din timpul studentiei, uniforma de la Negruzzi, rochiile de la balurile de absolvire, carti, caiete, jucarii de plus…

Intr-un colt al camerei sta o cutie de caton plina cu scrisori. Aici tin corespondenta cu Andra (prietena mea din copilarie), cu Larisa (colega mea de banca din liceu), cu Andreea, Maria , Laura, Mirela, Ionut, Stefan, sora mea Valentina.

Tot aici am si scrisori de amor. Prima am primit-o in clasa a 8 a. Le am pe toate acolo: poezii, dedicatii, declaratii, biletele, tezele la romana, lucrari, compuneri. Ce mi-a fost mie drag si am vrut sa pastrez.

Acolo am gasit si eseul despre iubire. O creatie pe care am scris-o in limba franceza si cu care am luat premiul trei si medalie de bronz la Olimpiada de Francofonie ‘Amitie Partage’ din 2002. Eram in clasa a 10 a.

Citind-o, compunerea insasi mi-a furat un zambet. Am gasit gandurile expuse acolo atat de curate si sincere …

Astazi vreau sa ti le scriu  tie.

‘Iubirea….

Sentiment indefinitoriu. Bucuria din mintea si inima adolescentului. Cel mai minutat suras al bunicului la ganguritul nepotelului. Zambetul batranei care-si aduce aminte de anii tineretii…

Dar cine nu stie ce inseamna iubirea?

(creatia ii apatine tatalui meu, Silvestru Baltag)

Iubirea e apa.

Imbietoare si primejdioasa, limpede si tulbure, lina si repede, efemera….. Iubirea-apa e trecatoare, caci apa se evapora repede; ingheata si se topeste; se transforma in fulgi de nea ….si iar in picaturi de ploaie. Niciodata nu poti fi sigur ca te-ai indragostit cu adevarat, caci  forma apei e shimbatoare.

 Aceasta este iubirea albinei pentru floarea care-i da cel mai dulce polen: primavera floarea de salcam, vara cea de floarea-soarelui, toamna iubesc crizantemele, iar iarna  le detesta pe toate, caci iarna florile pier, si odata cu ele si polenul lor. 

E iubirea copilului de doi, trei ani care te lasa sa-l imbratisezi numai dupa ce i-ai daruit o bomboana sau o jucarie. A doua zi nici nu te mai cunoaste. Este tanara nesigura pe sentimentele ei, care nu stie sigur daca s-a indragostit sau nu de tine, tanara care iubeste ca apa…

Dar iubirea e foc.

( 'Gustav' de Silvestru Baltag)

Pasiune. Dorinta. E flacara care arde fara oprire pentru sufletul perecehe. E dragostea plina de peripetii si neprevazut. Este jarul care patrunde pana-n maduva oaselor la auzul cuvintelor iubitei.

Iubirea-foc este si cea mai scurta iubire. Daruind totul cu pasiune, fiind acolo cu intreg sufletul, cu intreaga ta suflare, cu timpul, cutia pandorei isi margineste surprizele si observi  ca daruind deja totul, nu-ti mai ramane nimic de dat.

Amorul-foc iti lasa insa amintirea, inca fierbinte, a clocotitoarei mari iubiri pe care nu o vei uita niciodata  - iubire care ti-a lasat amprente vizibile, cicatrici ce se vor vindeca poate doar in aparenta.

Dar ce minunata este flacara iubirii cand arde necontenit, cand vesnic straluceste, cand iubim la nesfarsit, cand stim ca suntem iubiti.

Si aceasta este iubirea pamant.

(creatie: Silvestru Baltag)

Este statornicie.  Siguranta. Hotarare. Tarie. Durabilitate. Sempitern. Trainicie. Echilibru. Este cea mai dorita iubire. Cea mai apropiata de perfectiune. Este atat de minunat sa iubesti ca pamantul!

E dragostea mamei pentru pruncul inca nenascut, aflat in propriile-i pantece; dragoste nepiritoare care va ramane aceeasi pe tot parcursul inaintarii in varsta a copilului. O dragoste neconditionata, indifferent de pozne si greseli. O iubire constanta  ce se afla cu siguranta in mijlocul oricarei familii sanatoase. Un sentiment puternic ce dainuie generatie dupa generatie.

Iubirea-pamant este iubirea bunicilor pentru nepotei, dragostea pictorului pentru penelul sau, a poetului pentru versurile sale, a compozitorului pentru partitura sa, a gradinarului pentru florile ce le ingrijeste, si asa mai departe. Iubirea - pamant este o iubire minunata ce iti creeaza o stare de beatitudine , de fericire totala.

...Dar fericirea totala este numai cand stii sa iubesti ca aerul.

 Caci iubirea e aer.

(Creatie: Silvestru Baltag)

Este ceea ce simtim pentru necunoscut.  Stiinta. Credinta. Paramental. Paranatural. Paranormal. (Dar ce inseamana normalitate in lumea aceasta?) Credinta in  zei, dumnezei, astrologie, energie providentiala. Ocultism. Puterea de a sti. Toleranta de a nu sti.

Iubirea aer este grea, atragatoare, indispensabila, excitanta. Este iubirea la un alt nivel. Afectiunea pentru profesorul cel mai bun, aprinderea pentru descoperirea unei noi formule, munca depusa pentru un proiect de suflet, dragostea pentru Dumnezeu.

De cele mai multe ori aspra si curtenitoare, facila si complicata,, calma si involburata, iubirea- aer este cadoul pe care il da viata omului simplu. Iubirea -aer este intelepciune.

Si iata ce este viata: o iubire -apa, apoi o iubire -foc, mai apoi o iubire- pamant si in cele din urma o iubire -aer. Patru mari iubiri ce se intregesc intr-una singura, anume insasi existenta noastra umana care este si ea o dragoste inepuizabila’.

TE IUBESC

Pentru varianta in engleza a povestii, acceseaza blogul  meu in limba engleza.
Desenele sunt facute de tatal meu, Silvestru Baltag.