magazindevise

Naratiunea de mai jos ii apartine lui Ionut Popescu:) Scrie atat de bine baiatul asta incat nu am rezistat tentatiei de a-i rezerva un loc in spatiul blogului meu de vise:) "Mă găsesc pe acest tărâm, de care am auzit doar în ziare şi l-am vazut doar la TV, cu privirea îndrepatată spre bolta cerească nepătată de nori şi cu sufletul închis de supărare, pătez pământul sfânt cu o lacrimă neagră din trupul meu neînsemnat de călător stingher al aşa zisei Vieţi. Simt cum briza mării îmi despleteşte firele împletite iar apa rece îmi curăţă picioarele murdare de nisipul roşu asemenea unui medic pe front care îngrijeşte rănile camarazilor. Soarele încearcă să-mi deschidă sufletul închis de dorul dezlănţuit după plecarea de lângă tine. Deşi este întemniţat, simt cum înca undeva în adăncul sufletului mai respiră cu mare dificultate. Cu ultimul strop de energie trimite un gând de adio iubietei să ştie că nu va fi uitată şi va fi pentru o eternitate doar un prizonier al iubirii nebune ce oferă

Imi spui asa de des ca ma iubesti incat mi-e frica sa nu te plictisesti de acest cuvant......Mi-ai spus azi ca ma iubesti enorm! Ce inseamna enorm? Hm..nu stiu...dar imi place cand imi spui asa, hihi! Te-am simtit atat de aproape! Esti ingerul meu blond cu ochi caprui! Bine..nu esti chiar asa de blond :))) Sau esti? Nu stiu....si nici culoarea ochilor tai NU CONTEAZA, important este ca sunt ai tai! Asta e tot ce conteaza! Ca ma privesti tu cu ochii aia, ca ma alinti din privirile alea, ca plangi pentru mine sau ca ochii iti zambesc de bucurie cand ma vezi! Iti iubesc ochii! Si cel mai mult imi plac ochii caprui! Stii de ce? Fiindca ochii caprui sunt perfecti! Fiindca de ochii caprui nu te poti plictisi niciodata. O culoare adanca...si stii? Niciodata ochii caprui nu sunt la fel la toata lumea. Pe cand cei verzi sau albastri , da! Deci..ma intelegi....Si eu am ochi caprui cateodata...si tu imi spui atunci ca sunt atat de frumoaasa! Si mie imi vine sa plang acum, ca imi este dor de mom

( poza e de anul trecut, ca nu am nici macar lumanari ca sa aprind,hihi) Am visat la zapada si pom de Craciun, la colinde si cozonac, la prieteni si suflete calde! Am visat la astea..si iata-ma-s azi, in Ajun tot singura, stand in pat, eu si calaculatorul meu, ca de obicei! Si din lumea virtuala, oameni virtuali si reali imi fac cu mana sau cu ochiul (dupa caz) si ma imbie sa zambesc si sa nu mai tradicizez lucrurile. Sunt departe de mine dar ii simt aproape. Fiindca imi vorbesc cald. Fiindca imi soptesc ceea ce simt ca vreau sa aud. Ceea ce am nevoie sa aud. Am vorbit cu mama, cu tata, cu sora mea, cu unchiul meu,cu matusi, verisori, cu amici,colegi, cu prieteni, am vorbit cu cine am simtit eu ca trebuie sa vorbesc sau am vorbit fiindca au simtit ei ca trebuie sa comunice cu mine. Acum! Craciun Fericit mie! Fara brad (ca am prea putini bani ca sa-mi permit sa-mi cumpar unul..si nici nu stiu de unde sa-l iau...ca sa nu mai vorbesc de globuri), fara zapada (ca a fost putina si tocmai s-

NU stiu ce Dumnezeu se intampla..ca imi traduce Google-ul tot ce scriu in engleza....si bine...nu mai spun ca ma prapadesc de ras cand vad cum traduce...haha! In fine...o sa ma grabesc sa scriu de data asta ca sa nu ma mai "prinda" hihi! Mi s-a facut dor. M-am uitat ieri aproape toata ziua la poze. De la scoli de vara, de la baluri de absolvire (ca deh, eu am avut doua, hihi), de la activitati de voluntariat, de la mare, de la munte, de la ziua mea...Mi s-a facut dor. Foarte dor. De oameni. De oamenii cu care am petrecut aceste evenimente. Oare si lor le este dor de mine? Hm..Nu stiu. Poate totusi da:) Si vine Craciunul. Si eu sunt la mama naibii. Si o sa-l petrec singura. Scriind. Sau poate dormind. Sau poate mancand. Nu stiu. Dar singura. Si nu regret. Il petrec singura fiindca asa am vrut eu...ca sa am mai mult timp sa-mi scriu temele. Doamneee , cand o sa scap si de astea o data? M-am saturat de invatat, pe bune! Nu merit si eu o viata linistita Doamne? Hm? Tu ce zici? Me

I have a special style in the waste tipmul me. I have done nothing this week. Mint ... the fpat wrote 6 raduri for dissertation!  Are dust. Must be completed by early January. My master's essay, too. And are dust. Do anything else, but do not write my homework, so to speak. Wasting time in unnecessary conversation. My books are in bed ... can I get to them these days, I hope ... I gave a lot of money. How would you not read? And Christmas is coming. So what? A celebration so important to me .... spent away from home .. away from loved ones .... I watch all the cold. That's I what I wanted after all. And I need to get mobilized. Shall! I feel for anyone or anything! She was tired of everybody and everything. I do not want to see the nimei. I want to be seen by anyone. I'm sleeping. I dream of a quiet and boring life .. all the time in which to sleep, watch TV, read, to paint, eat and make myself beautiful! te pup!

Se schimba ceva in propria-mi viata. In bine. In foarte bine. Daruiesc! Si sunt atat de fericita cand daruiesc. Primesc! Primiesc inzecit, sau poate chiar inmiit! Sunt o norocoasa. Chiar sunt! In douazeci si cinci de ani aproape nu mi-am dat seama...abia acum realizez, vad, traiesc. Sunt o norocoasa! Ca te iubesc, ca ma iubesti, ca viata ne iubeste pe amandoi. Am tot ce vreau si totusi imi lipseste ceva. Imi lipseste un loc al meu...m-a saturat sa tot migrez dintr-un loc in altul..am nevoie sa stiu ca undeva...am ceva al meu.Rezolv eu repede si problema asta! Astazi am trimis un cadou. Imi place asa de mult sa fac cadouri! Sa-i fac pe cei apropiati fericiti! Intr-o cutiuta am pus un soldatel britanic, o minge pentru masina si un breloc:) Oare sa ma apuc de scris disertatia pentru master? hm...nu am niciun chef...dar trebuie..o data si o data... lasa, mai bine maine. Ieri am primit un buchet de trandafiri roz. Nu stiam ca si aici se poarta moda oferirii de flori! Cat de minunat mi s-a p

...Si spun asta fiindca simt. Vad cum soarele rasare mai frumos azi decat ieri. Si sunt convinsa ca maine va rasari si mai frumos ca azi. Am incredere in mine. Am! Vad cum imi zambesc oamenii, privesc fetele lor imbujorate, inteleg privirea calda, adulmec mirosul pasilor de pe strada... Cant. Si eu cant atat de rar. Acum cant. Rad. Cuceresc. Visez. Visez, apoi realizez. Am incredere in mine. Daruiesc atata bunatate si primesc asa multa fericire! E usor. Aste atat de usor sa daruiesti! Vesnicia e bunatate. Bunatatea e plinatate. Si plinatatea duce la implinire. Sunt aproape implinita! In trei ani voi fi pe deplin implinita. Mai sunt doar trei ani. Cineva acolo ma iubeste! TU esti acel cineva! Si multumesc! Si mai este cineva care ma iubeste. Sunt atat de norocoasa! Multumesc Doamne, este cineva si acolo sus care ma iubeste!

Ce am facut azi? NIMIC. Am pierdut iarasi ziua degeaba. Nu stiu cum reusesc. Am fost la librarie sa caut niste carti....m-au golit astia de bani...Doamneeee ce scumpe sunt! Mi-am facut tema pt masterul de acasa...am raspuns la e-mail-uri, am vorbit cu sormea..dar in engleza....hahha, am mai vb cu cineva (dar nu-ti zic cu cine), am plas, am ras, am mancat ciocolata si lapte cu cereale. O viata de rahat. Care trece prea repede. Nu-i asa? Mama Doamnee ce de-a teme am pentru zilel astea!! prezentari, eseuri, proiecte! vaileu...o sa ma omoare astia! trebuie sa-mi iau bilet de avion..sa vin la examene acasa...si nu-mi ajung deloc banii..oofff..daca o sa-mi dau toata bursa pe drumuri Birmingham- Bucuresti,o sa fie rau tare..dar lasa ca vad eu!

Sunt goala. Pe dinauntru. Nu simt nimic. Nici tristete, nici bucurie. Nu iubesc. Nu urasc. Nu-mi este frica. Simt ca totul este asa cum trebuia sa fie de la bun inceput.E bine. Imi clarific unele chestii. Am timp. Sa gandesc. Sa-mi pun in ordine gandurile. Simt totusi ceva. Ca nu sunt iubita. Ca e prea departe iubirea mea. Ca nu mai vrea sa ma auda. Sa ma simta. Dar o sa revin. Am putere sa revin. Sa iau ce mi s-a luat. Cred. Ma gandesc la tine. Ma gandesc la noi. Oare tu te gandesti la NOI? Exista "noi" pentru tine? ...Sigur ca exista! Sunt inconfundabila. Si te iubesc. Nimeni nu te mai iubeste ca mine. Nimeni nu poate sa iubeasca la fel ca mine. Iubesc viata. Iar tu esti VIATA. Ma gandesc sa imi fac un al treilea blog. In engleza. Se plange lumea ca nu poate sa-mi citeasca blogurile fiindca nu sunt in engleza. O sa-mi fac si unul asa...promit! Totul evolueaza spre bine. E greu, dar e bine.

Signed by Patrizia Cassi

Desenul ii apartine lui Stefan Cararusa.MULTUMESC! Hihi..imi vine ba sa rad, ba sa plang, nu pot sa ma hotarasc exact asupra acestei reactii. A plouat rau de tot zilele astea. Eu imi cumparasem din Sir( hhahaa) o pereche de cizmulite din panza neagra , fara toc, foarte frumoase de altfel cu care m-am mandrit pe aici nevoie mare! Si nu mai avem bani. Deloc. Acuma de ce sa mint. M-au tot intrebat unuii si altii daca am nevoie de un imprumut.Chiar m-au siimprumutat, recunosc. Sunt destul de saritori oamneii aici, mai ales romanii cu romanii:) Dar eu asteptam bursa. Si mergeam in fiecare zi sa-mi verific cardul. Putream foarte bine sa-mi folosesc home banking-ul, dar na, daca nu-mi mai stiu parola...trebuie sa merg pana la bancomatul de la LIoyds TSB care e destul de departe, in celalat capat al campusului universitar. Hm...Si ploua. Si nu e ploaie ca la noi ...sa toarne o data si sa ma lase in pace dupa aia. Aici nu. Plua incet..asa cat sa crezi ca poti iesi fara umbrela ( na, ca nici um

Multumesc mult lui Marian pentru desene! Am ajuns acasa la Ami si dau sa-mi incarc telefonul ca mi se descarcase.Hopaaa, prizele lor au 3 gauri! Mamaaaa! la ce le trebuie astora 3 gauri la priza? A? M-am chinuit eu sa bag incarcatorul in doua dintre ele dar nu mergea. Hm....Ce tara de K...at! Ce nervi, noroc de Ami care avea un adaptor! ma duc sa ma spal pe fata ca nu mai pot de draci! sa ma mai racoresc oleaca (zic "oleaca" ca la noi la Moldova, in "Botseni" mai special:P)! Si cauta baia nene. Ami a zis " vezi ca e jos"! Unde jos maica? Jos e un hol, apoi living...bucatarie....baia e invizibila! A,mai vad o usa in bucatarie..hm...o fi de la debara...sau vreo camara unde isi tin ei alimentele... ..Nu era debara, ci BAIA! Fac economie de spatiu englezii astia! Ce calici! Ies afara. Soare cu dinti. Brr!! Cer de la Ami o geaca. Eu mor de frig si studentele de aici poata tricouri cu maneca scurta si fuste mini fara ciorapi! Mama..zici ca vine vara si nu stiu e

Am fost asa de preocupata de atatea lucruri...stresata cu scoala, cu mutatul.. Temele, banii, drumurile inutile...tot..m-a facut sa uit ca afara e asa de frumos. Ca e toamna. Si ca este cel mai romantic anotimp. Cel mai misterios. Cel mai nostalgic. Cel mai plin de culori ruginii. De frunze. Iubesc frunzele. Iubesc sa le pun in carti si sa le presez. Apoi sa scriu pe ele. Declaratii de-amor. Tie nu ti-am dat niciuna? Mi-e greu sa cred... Da. E minunat aici. Campusul arata bestial.Multa verdeata. Organizare. Culoare. Pacat ca nu pot face poze.(nu am aparat) In campus gasesti absolut tot ce ai nevoie ca student. Toate facultatile universitatii sunt aici, nu trebuie sa te depalsezi dintr-un capat al orasului in altul ca la noi. Biblioteca, sali de internet, sali unde poti sa-ti fotocopiezi anumite carti sau sa scoti la imprimanta, sala de specatacole, sala de tenis, teren de fotbal, parc,etc. Numai ca....pentru a putea beneficia de toate astea trebuie sa ai un card ( doamne cat de greu a

(ms oana pt desen)pup E sambata seara. De fapt e sambata noapte. Sunt doar eu in toata casa asta care mi-a parut asa de mica iar acum imi pare atat de mare. Friguroasa. Rece. Atat de statica. Asa de staina. Imi scriu tema pentru luni. Se vrea sa fie un eseu original. Dar eu nu mai stiu sa fiu originala astazi. E o treaba complicata si chestia asta cu originalitatea. E sambata seara si eu sunt singura. Atat de departe. NU ma suna nimeni. Cine dracu' sa ma sune? Sa-ti scriu tot tie? hm.... de ce naiba nu esti aici sa-mi ocupi timpul ca sa nu-ti mai scriu? Ar fi trebuit sa fiu langa iubitul meu in seara asta, nu-i asa? Unde esti iubitule? a? Imi este somn, e ora 1 noatea, adica 3 dimineata. Eu nu mi-am terminat eseul. Dar bat campii pe blog pentru tine. Sau pentru mine? Hm...ce egoista sunt. Ce viata de rahat

Multumesc Oana pentru desen:) Melancolie Trebuia sa-mi fac in sfarsit bagajul. Am lasat pana in ultimul moment. Am amanat cat am putut. A sosit clipa. Nu pot sa fac bagajul. Nu stiu sa-l fac. Sor-mea, ma ajuti? Adica....mi-l faci tu? Am deschis toate dulapurile. Am scos mormane de haine. Asta o iau? Dar asta? Doamneeee...unde o sa incapa atatea? pai nu incap...trebuie sa mai scot din ele. Dar ce sa scot? Nu am ce sa scot. Plec pentru un an de zile , nu pentru doua saptamani.. Off...cum naiba ma incadrez in 20 de kilograme? Cate amintiri ma leaga de fiecare lucru...cate amintiri cu tine ma leaga de fiecare lucru. Imi vine sa plang. De dor. De dorul tau. De plecarea mea. Nu am pus nimic in bagaj. NU am avut curaj sa pun nimic in bagaj. Ca eu nu stiu sa fac bagaje. Doamne..si cate bagaje am tot facut!! Am privit. Doar am privit. O sa plec. Tu crezi ca o sa te uit. Asa crezi tu. NU e adevarat. Te pup si te imbratisez cu drag.

Pictura aceasta super ii apartine Oanei Adriana-Ploua Asculta mai multe audio Muzica Ploua… De mult nu am mai simtit mirosul de pamant ud. Am zis bine. Nu miros de trotuar ud, sau miros de sosea uda. NU. Miros de pamant ud….. Tuna.Si tunetul strica linistea picurilor ce cad pe acoperisul din tabla al casei. Pic,pic, pic, se aude linistea picurilor de ploaie. Sunt sus in mansararda. Fulgera. Vad cum stropii mari si repezi cad pe frunzele de par din spatele casei. “ce bine e spalat parul asta”, m-am gandit. Si perele. Sunt inca verzi, or sa se coaca in noiembrie abia..dar clar, si ele sunt bine spalate. Apa de ploaie e buna. In vechime femeile se spalau pe cap cu apa de ploaie. Mi-a spus mie mama. Le facea parul mai moale…era apa de la Dumnezeu… Si ploua. E intuneric din nou. Nu se vede nimic. Nici stelele. Unde e steaua pe care mi-am ales-o impreuna cu tine? …..nu-i… Nu se vede nimic. Se simte. Simt crengile parului care se apleaca , simt apa care cade din cer, simt ca ea cade de pe

( Fotografia ii apartine lui Teo, multumesc:) ) Astazi o sa-ti vorbesc despre iubire... Esti atat de indragostit. Simti sarutul meu pana in varful unghiilor. Ma gandesc.Esti ca focul. Sunt ca focul. Suntem ca focul. Ardem ca o singura flacara. Te zbati, ma zbat, ma ranesti, te ranesc, te iubesc, ma iubesti. Esti ca un resort. Cand te alint ma ridici la cer, imi faci viata un rai. Cand te pedepsesc ma arunci in iad. Sunt ca un resort. Te iubesc numai atunci cand vreau si vreau sa te iubesc doar cand imi dai tot ce-ti cer. Nu cer mult. Si acest putin e mult prea greu pentru tine. Stiu ca nu poti. Esti un copil, cu o minte de copil. ma gandesc cat o sa mai ardem impreuna? Esti ca focul. Sunt ca focul. Nimeni in lumea aceasta nu mai este ca noi. Nimeni in lumea aceasta nu mai simte ca noi. Functionam bine doar impreuna.Si functionam impreuna doar cand eu stiu sa renunt la mine. Doar cand tu stii sa renunti la tine. Caci impreuna suntem "noi" si nu "tu" sau "eu&qu

(desenul mi l-a dat Razvan....sa stii ca imi place f mult, multumesc) Este vorba despre leapsa pe care o primise Maria de la Mihail . Mie mi-a placut foarte mult ideea. Numai ca nu gasisem intr-adevar o carte ce sa-mi iasa in evidenta si despre care sa scriu. ceva ce va poate trezi si voua interesul. Asta se intampla acum vreo luna si ceva. Am citi de atunci Orhan Pamuk, "Ma numesc Rosu", carte ce imi aduce aminte de intortocheatele mahalale ale Istanbulului, apoi Patrick Suskind cu "Parfumul", unde am ramas oripilata de pasiunea unui bolnav psihic, am mai citit Dan Purec, "Cine Suntem" si m-am intrebat cand oare voi avea ocazia sa-l cunosc pe omul acesta si oare cum imi va parea mie...?( Toata lumea il ridica in slavi...Cezara, cand mi-a dat cartea, a avut in vedere sa-mi spuna:" Vezi, sa o citesti neaparat, da?" , asta pentru ca...nu prea imi plac mie filozofeala si cartile "sfatuitoare"... Si a aparut CARTEA. Este scrisa de un oare

Ce superrrr! Multumesc Oanei pentru idee. Deci, este vorba despre o leapsa colorata, la ea a fost verde. So, trebuie sa povestesc despre toate lucrurile din camera mea care au culoarea pe care o alege Oana. Apoi sa-mi aleg un lucru din cele enumerate si sa-l descriu. Pai...s-ar zice ca leapsa mea e alba. hmmmm ..M-as pune pe mine la inaintare, insa am fost la mare si m-am bronzat, deci nu mai sunt alba, hihihi :). Pai...pisicutza mea cu pui,nudul din ipsos, emblema cu Eminsecu,pernutza mea pentru martisoare,un sac din rafie (de la Teo) in care mi-am pus hainele cand am venit acasa (da..asa am venit....si sacul e alb),pungile ramase in geamantan,pantalonii scurti pe care i-am cumparat anul trecut, rochitza foarte scurta cu care am fost in vara asta la plaja, prosoapele mele de baie, papucii de casa pe care i-am luat acum patru ani din Viena (toata lumea si-a cumparat haine serioase, numai eu mi-am luat papuci de casa , hihihi), crema mea din lapte si miere pentru ten uscat, demachiantu

Si ma uit la pozele mele..de cand eram un bebe grasut de doi ani si pana in clasa a 12 a de liceu. Ma gandeam ca eram tare uratica in generala….si destul de sleampata in liceu. Ma si mir ca se mai uita cate unul doi la maine pe atunci. Nici nu inteleg cum naiba. Acuma pe bune. Eram urata cu draci. Mama ce urata eram!!! Ce urata eram si ce amintiri frumoase mi-au ramas. Si jucariile de plus. Pe toate le am. Ursuletii imbracati in Mos Craciun, Mos Craciunul cu sacul rosu in spate, pisicuta urlatoare cu puii ei, ariciul cu flori in loc de tepi (toate astea de la Nicu, cel mai dulce baiat de pe pamant), iepurasul roz pe schiuri de la Andrei (un ploiestean simpatic pe care l-am cunoscut pe patine),ratusca galbenta, ursuletul roz (preferatul meu), catelul gri, leul maro cu talpi rosii, toate de la Florin ( BAIATUL CARE IUBESTE SI URASTE IN ACELASI TIMP), ursuletul albastru si cel alb care tine in labute o inimioara rosie,(de la Marian - baiatul pestisor) si nu in ultimul rand un alt urs

Acasa...... Nu am inteles niciodata daca imi este dor de casa sau daca vreau sa vin doar fiindca asa e normal....adica e normal sa mai dai si pe acasa din cand in cand...sa-ti mai vezi rudele, parintii, sora.... Nu am inteles niciodata de ce cand vin acasa tata ma imbratiseaza cu putere si rade de fericire, iar mama e rece ca gheata si asteapta sa o pup eu. Oare daca nu as face-o….ce ar face ea? Nu cred ca o sa pot afla vreodata…..ca nu rezist fara sa o pup eu prima (sic). Nu o sa intelegeti multi la ce ma refer eu cand spun acasa….desi v-am spus de multe ,ori dar ati trecut cu vederea. Toata lumea cede ca ma refer la Iasi cand spun “acasa”. Ei bine, nu-i asa… Acasa….e undeva pe malul Prutului….mal de pe care urlam eu cand eram mica si-mi raspundeau copii din Basarabia. Mal de unde priveam cum unchiul meu aflat in barca in mijlogul apei , aduna cu harponul sau setca lui peste. Mal unde am invatat cum arata o platica, o stiuca, un salau, o broasca testoara, o scoica….acolo am vazut

E atat de curios cum mi se poate schimba viata .. Cum pot sa fac lucruri pe care am spus ca niciodata nu le voi face. Cum voi „atenta” la libertatea altora..din egoism propriu probabil . Norocul meu ca libertatea despre care vorbesc apartine tot unui egoist…. Visele mele…romantismul pe care mi l-am dorit…clipele de neuitat…sunt de neiertat greselile; atata timp cat le percepi ca pe o greseala. Dar nu am gresit. Am simtit. Si atat. E greu ca doua vise sa coicida. E greu ca doua persoane sa lupte pentru acelasi vis. Si cand eu nu sunt prea sigura de visul meu….las pe altcineva sa-si indeplineasca visarea. Si eu ajut. Caci am un magazine de vise. Si le vand. Vand vise. De tot felul. Orice nu ti-a trecut prin minte vreodata. Sau ce nu mi-a trecut mie prin minte vreodata. Sau mi-a trecut…Sau ti-a trecut si tie… Cert. Daca ai avut un vis ce nu ti s-a indeplinit, inseamna ca nu ti-a dorit destul de mult acel lucru. Eu sunt convinsa de asta. Problema e ….ce te faci cand ti se indeplinesc vi

Mamaia Nord, iulie 2009 Managemenul programelor si proiectelor Rectific ce am spus in postarea anterioara. Daca nu ma pot abtine, nu ma pot abtine (hahhahaha). Pai da, iar am fost la o scoala de vara....iar am mers la mare cu treaba chipurile...:) Probabil ca mi-a intrat in sange si e greu sa ma las de mania asta...Plus ca imi place la nebunie. Anul acesta am mers la un curs de management organizat de Ministerul Tineretului si Sportului...(sincer imi este dor de scolile de vara de la ANSIT si ANT...:p - chiar nu pot intelege rationamentul desfiintarii lor). Bun. Vorbeam de scoala de vara. Oameni noi, comportamente diferite, activitati de tot felul. Cum sa nu ma inscriu de fiecare data, cand e asa de frumos? Cine nu a participat la asa ceva , nu are de unde sa stie...insa pentru mine scolile de vara sunt zuuuperr!!! Ce am facut acolo? in primul rand am facut cunostinta cu aproape 60 de alti tineri.(wauu!), apoi am cunoscut-o pe treineritza noastra (o scupa),pe organizatori (foarte dulci

Am tot mers la mare in fiecare an. Am stat cu saptamanile. Stiu ca ma suna mama sa ma intrebe de ce nu mai vin acasa.... In fiecare an plecam la mare nu ca sa ma bronzez, ci ca sa mai fac rost de o diploma, doua (sic!)...Plecam la scoli de vara. Unele dupa altele. Si imi placea ideea. Impuscam doi iepuri dintr-o lovitura.:):p Si ma duceam branza si ma intorceam cascaval. Adica nimic spectaculos....nu bronz, nu apa, nu castele de nisip. In vara aceasta o sa plec special pentru bronz, apa si castele de nisip. Ca m-am saturat de diplome si scoli de vara. (oare?)- mint cu siguranta- Vara imi fac tot timpul planuri pentru noul an...scolar...ca la mine asta e inceputul anului de fapt:) Vara am TIMP. Si din prea mult timp , o iau razna cateodata. Si consecintele se revarsa si spre toamna incolo.... uneori imi folosesc bine timpul din vara...si asta se revarsa de asemenea spre toamana incolo... Imi este dor sa ma trezesc dupa-amiaza tarziu.... Imi este dor de plictiseala, de leneveala si li

....Ieri mi-a adus Ionut un portret. Pacat ca nu pot sa-l pun pe blog....nu i-am facut poza ca nu am baterii la aprat( sic) , dar o sa o pun mai mult ca sigur:) Am mai primit un asemenea portret acum 5 ani de la Stefan Cararusa. Talentat. Inteligent. Deschis. Nu stiu ce mai face, poate o sa-l sun intr-o zi. Sper ca si -a indeplinit toate visele....spun asta la trecut fiindca acum ar trebui sa aiba vreo 30 de ani si a avut timp sa-si duca la bun sfarit planurile. da.....cand mi-a dat portretul.....eram atat de fericita...si clar, i-am zis ca este cel mai frumos cadou pe care l-am putut primi vreodata.Era ceva muncit de el, ceva creeat, arta curata. Pentru mine. Simteam ca sunt in al noualea cer, ce mai.....Il am intr-un dosar acasa, dar vreau sa-l plastifiez si sa-l inramez... Asa m-am simtit si ieri....cel mai frumos cadou e ceva..facut, construit, lucrat, creeat.....care a presupus munca si sacrificiu, imaginatie, afectiune pentru cel caruia i se va inmana cadoul.....E usor sa cumper

Am lasat un moment planurile, procesele si publicitatea. Vreau sa-ti povestesc astazi despre altceva. Vreau sa vorbesc despre libertate, despre liniste si calm. Despre implinire. Despre viata si asteptarile ei. Toate lucrurile sunt trecatoare. Adevarat. Insa amintirile acestora raman pururi in minte, nu-i asa? Am invatat ca nimic nu este intamplator in viata mea. Si ca trebuie sa invat din fiecare lucru cate ceva. Am invatat ca zambetul e un pas spre fericire. Ca razbunarea si ura ne face tristi, chiar daca satisfacuti, uneori. Am invatat sa iubesc si sa daruiesc putin cate putin din sentimentul acesta. Ma simt linistita. Implinita. Multumirea mea vine din inima. Si vreau sa las deoparte mania. Asta nu inseamna prostie sau abandon. Insemana daruire. Neconditioanta. Viata e scurta si plus de asta, e singura constientizata de noi....asa ca...la ce bun sa fim rai? Daca la rau raspunzi cu bine, o data si inca o data...o sa primesti apoi inzecit, crede-ma. Nu mai vreau sa ma razbun. Vreau d

Buna ziua Pana la sfarsitul saptamnii acesteia, toti membrii juriului de anul acesta vor primi scrisoarea noastra deschisa. Cu alte cuvinte, de luni, puteti lua legatura cu toti. Ba chiar mai mult, persoanele care nu se vor simti cu musca pe caciula vor suna ele si vor dori sa solutioneze problema. Dar vom vedea.... Concret,noi dorim: 1. Descalificare echipelor care au urcat pe podium ( locurile 1 si 3) intrucat au campanii ilegale si la capitolul fezabilitate ar fi trebuit sa primeasca zero puncte. Oare nu mustra pe nimeni constiinta ca a dat premii unor proiecte ce incalca o multime de legi? 2.Reevaluarea campaniilor. A se consulta materialele audio-video existente. 3.Introducerea unor amendamente in regulametul concursului: membrii juriului nu au voie sa devina clienti ( niciun concurs din lume nu face asemenea nereguli). Intr-o competie corecta nu au voie sa evalueze profesorii, rudele de gradul 1,2 si 3, in cazul nostru si membrii unor partide politice. Daca vreti un concurs co

OLIMPIADELE COMUNICARII Ne raspunde Dragos Dehelean, presendinte al organiztiei ETHOS, organizator al Olimpiadelor Comunicarii: "1. Legea la Olimpiadele Comunicarii este regulamentul de participare, pe care l-au semnat in mod expres toti participantii. Acesta prevede printre altele: Art.9. Participantii au urmatoarele obligatii: a) sa respecte Regulamentul de participare, deciziile oficiale ale Juriului si ale organizatorilor; b) sa nu conteste in nicio situatie deciziile Juriului. De asemenea, sa isi asume intelegerea faptului ca principalele garantii pentru corectitudinea jurizarii sunt pe de o parte metodologia de jurizare, iar pe de alta parte numarul, reprezentativitatea si buna reputatie a membrilor Juriului. Participantii pot cantari aceste elemente inainte de inscriere, insa odata cu acceptarea Regulamentului se obliga sa renunte la dreptul lor de a contesta calitatea deciziilor Juriului. c) sa nu angajeze public numele organizatorilor, al Juriului sau al Partener

Astazi iti voi povesti despre visul meu referitor la o competitie ce s-a vrut a fi corecta si nepartinitoare. M-am inscris la Olimpiadele Comunicarii. Visul meu? Da' de unde? Visul lui Visi...cred.....M-a sunat in graba intr-o dupa-amiaza: " vrei sa fii in echipa mea la sectiunea Comunicare Politica?".....hm....nici nu stiam ce e aia...dar ideea de concurs mi-a placut. "Da, vreau". Si am fosmat o echipa: El ( Visi), eu , Irina, Costel si Dani. La preselectii am vrut sa facem o campanie pentru un referendum de convingere a populatiei sa voteze schimbarea Romaniei din Republica Semi-prezidentiala in Prezidentiala. De ce? Pai....era cel mai simplu de argumentat...dupa parerea noastra. Si ne-am intalnit...am pus cap la cap idei, am nascut un nume, un slogan...Eu nu prea stiam cu ce se mananca astea...nu prea m-am implicat. pana intr-o zi...cand am vazut ca ceva nu merge....Mi-am expus argumentele, dar nu prea mult, ca nu aveam chef de dispute si, mai repede, am spus

Desenul ii aptartine lui Razvan:) Astazi nu am inspiratie....ma framanta gandul bagajelor si al imbratisarilor, caci ma duc acasa.... Voi posta un articol din 2001 in care am scris despre Pastele Cailor( chiar exista, pe bune:P). Articolul a aparut in cotidianul Evenimentul (http://www.evenimentul.ro/articol/numai-anul-acesta-pastele.html) Sper sa placa:) Numai anul acesta Pastele Cailor este pe 24 mai! I se mai spune si Joia Iepelor "Dovada am gasit-o la mos Ion Nechifor, un satean de 88 de ani, de pe malurile romanesti ale Prutului. De la el am, in sfirsit, marea bucurie sa aflu ca Pastele Cailor este o sarbatoare cabalina, cu data mobila: ziua de joi din a sasea saptamina care urmeaza Pastelui. I se mai spune si Joia Iepelor. Se crede ca atunci, pentru un ceas si pentru o singura data pe an, se satura caii de pascut iarba. La Pastele Cailor, in imparatia frageda si rodnica a vegetatiei, caii sint slobozi sa pasca pe unde doresc, iar boii si juncanii urca la pasunea alpina, pent

Vreau sa vorbesc un pic despre subiectul acesta deoarece s-a ridicat "o voce" la urechea mea spunand ca scriitorii de blog sunt cam inculti si evazivi. Ca daca scrii doua pagini pe blog, de unde sa mai ai timp si sa citesti? Un prieten de-al meu ma intreba o data de ce naiba nu am dat si sursa bibliografica atunci cand am spus ca majoritatea razboaielor au pornit de la religie. Pai nene...blogul meu nu e unul stiintific. pentru a afla date sunt destule site-uri specializate. Ar fi redundant sa fac si eu analize stiintifice, culegand din diferite surse informatii ce mi-ar satisface o anumita tema. Iata ce vreau sa spun de fapt. Daca scriitorul de blog citeste sau nu, asta e doar treaba lui, insa....majoritatea acestor ascribi CITESC, culmea. Blogurile sunt de tot felul si de toate tipurile. Pot fi chiar si de sinteza stiintifica, cu date bibliografice si surse citate....ca un referat studentesc. Insa..astfetl de chestii..gasim destul daca vrem sa cautam... Blogul meu....e un M

Desenele ii apartin lui Razvan....MULTUMESC:P Despre iubire s-a scris, se scrie si se va mai scrie mult si bine. De ce oare? Probabil fiindca este inca un concept nedeslusit pe deplin. In cartile de psihologie sociala scrie ca ne indragostim vazand pe cineva mai des...proximitatea spatiala avand un rol foarte important. De exemplu, se constata ca..cele mai multe casatorii aveau loc intre tinerii aflati pe aceeasi strada, acelasi cartier...mai tarziu, tineri din aceeasi scoala, sau care mergeau dimineata cu acelasi tramvai, troleibus sau metrou. Faptul ca ajungi in Malaezia sa cunosti pe cineva din Romania, de exemplu, te face sa fii oarecum interesat de acea persoana, nu-i asa? Mergand mai departe cu ideea, poti sentimentaliza interesul..si o data cu aceasta, poti sa transformi feel-ing-ul in dragoste... Alti psihosocilogi spun din contra , ca te indragostesti numai atunci cand se intampla ceva....cand are loc o spaima...sau cand tu ai impresia de asta. S-a facut un studiu. Mai multi s

Omul simte nevoia sa se increada in ceva....sa spere ca, daca el nu poate, cineva, undeva, il va sprijini. Ce nu era in puterea mintii omului, ce el nu intelegea, ce nu putea sa-si explice, punea pe seama zeilor. Zeul Tunetului, al Fulgerului, Zeul Marii, Zeul Vinului, al Razboaielor, etc.etc. Mii de zei. Pe masura ce am inceput sa ne explicam anumite chestii....zeii au inceput sa dispara. In prezent se crede intr-un singur zeu, fie el Buddha, Dumnezeu sau Allah. Religia a avut un rol foarte important in societate. A oprit avansarea stiintei pe motive de erezie, a inscaunat si a dat jos imparati, a aclamat si a hulit pe cine i-a placut. Sa nu uitam ca in fruntea tuturor acestora erau tot oamani....oameni cu interese politice,sociale, banesti, etc., ce uitau de multe ori care era menirea lor initiala. Religia crestina condamna alcoolemia. Dar stiai ca berea a fost inventata int-o chilie calugareasca? Stii ca cea mai scumpa bere sau sampanie este fabricata intr-o manastire de calugari?

Desen: Stefan Cararusa Dap....nu mai vreau sa mai scriu. NU mai simt ca as vrea sa mai postez ceva. MI-e lene. MI-e somn. MI-e nu stiu ce, dar nu am nicio tragere de inima. M-am plictisit. Pe bune. Tu nu te-ai plictisit sa-mi tot citesti visele? NU? ( Sincer....nu te cred.) Bine....si despre ce sa scriu? Sa-ti povestesc poate cum vad in fiecare dimineata la metrou oameni care cersesc...si seara in cluburile de fitze altii care dau intr-o noapte pe bautura zeci de milioane ?-( lei vechi....eu sunt mai invechita:P) Sa vad pe strada copii fara incaltaminte in picioare si pe holurile mall-urilor gagici cu cizme de sute de euro si tipi cu mania Nike-urilor? De ce oare e asa mare discrepanta? Sunt convinsa ca cei desculti si saraci ..viseaza sau isi inchipuie cum e sa fii smecher, sa ai bani de aruncat aiurea sau pe fitze de doi lei...insa ma intreb...oare cei bogati se gandesc vreaodata cum e sa fii sarac? Cum e sa stii ca NU AI?hmm Sunt scarbita. Vad pe la colturi femei care impletesc ca