magazindevise

Am lasat un moment planurile, procesele si publicitatea. Vreau sa-ti povestesc astazi despre altceva. Vreau sa vorbesc despre libertate, despre liniste si calm. Despre implinire. Despre viata si asteptarile ei. Toate lucrurile sunt trecatoare. Adevarat. Insa amintirile acestora raman pururi in minte, nu-i asa? Am invatat ca nimic nu este intamplator in viata mea. Si ca trebuie sa invat din fiecare lucru cate ceva. Am invatat ca zambetul e un pas spre fericire. Ca razbunarea si ura ne face tristi, chiar daca satisfacuti, uneori. Am invatat sa iubesc si sa daruiesc putin cate putin din sentimentul acesta. Ma simt linistita. Implinita. Multumirea mea vine din inima. Si vreau sa las deoparte mania. Asta nu inseamna prostie sau abandon. Insemana daruire. Neconditioanta. Viata e scurta si plus de asta, e singura constientizata de noi....asa ca...la ce bun sa fim rai? Daca la rau raspunzi cu bine, o data si inca o data...o sa primesti apoi inzecit, crede-ma. Nu mai vreau sa ma razbun. Vreau d...

Continui cu o parere ce nu-mi apartine... La nivelul unei societati, nu doar al individului, Betia Sacra (Entuziasmul nebunesc, inclusiv insotit de nebunie adevarata, de violenta si dezmat) e binevenita din cind in cind. Fara ea, societatea intreaga se plafoneaza, se intepeneste in niste tipare vechi si statute. De aceea grecii antici il invitau pe Dionysos din cind in cind in mijlocul lor, ca sa-i reimpospateze prin nebunie si desfriu. Celebrau riturile Lui (femeile imbatindu-se si dansind ca nebunele, mincind carne cruda si participind la orgii) rar, dar regulat, stiind ca fara ele, societatea lor ar muri in cele din urma, incetind sa mai fie creatoare. In societatea moderna, nu exista din pacate astfel de rituri planificate (decat la nivel individual, uneori). Dar, din cauza asta, societatea e nevoita sa se reimprospateze prin eruptii necontrolate si neplanuite de nimeni, pe care nimeni nu le intelege. Revolutiile (ca de pilda cea prin care am trecut), si uneori chiar razboaiele, ...