Din nou

Nici nu stii cat de de mult imi este dor de tine. Oare o sa scap de povara asta dulce-amara vreodata? Imi vine sa plang.

Daca te-as vedea acum, as rade.

Ce mi-ar spune gura ta mica daca m-ar vedea? Cum ar zambi ochii tai? Ce ar face degetele tale? Imi lipsesti.....nici nu-ti poti imagina!! Sau poti?


De ce cand stau singura ma gandesc la tine si nu la altcineva? De ce pot sa te iert de fiecare data? De ce nu pot sa te urasc? De ce am in minte numai amintirile placute petrecute impreuna si cele rele le-am dat uitarii? Cum pot sa fac asta? De ce nu pot sa te scot din mintea mea nici macar atunci cand dorm, sau cand visez? De ce, de ce....atatea intrebari...pentru un singur raspuns: fiindca am sufletul curat si POT sa iubesc! De asta!

Oare mai functioneaza telepatia? Oare te mai gandesti la mine cand ma gandesc eu la tine? Oare mai simt cand ma tradezi? Oare mai simti cand te chem?
Mai simti?

...Si a fost probabil cea mai frumoasa perioada din viata mea...si probabil ca nu o sa mai traiesc niciodata acele sentimente....si, crede-ma nici nu vreau..caci nu vreau sa-ti sterg imaginea. Niciodata.

As putea sa-ti scriu carti intregi. Tie, care nu-ti place sa citesti! Ai ajuns sa citesti! Cat de mult te-ai schimbat, nu-i asa? Cat de mult te-ai schimbat pentru mine si cat de fericita sunt ca te-ai schimbat!

Si..( as vrea sa-ti spun ce ne spunem noi atat de des)!

Lasa-ma sa plang. Ca nu-mi pare rau de lacrimile mele. Ca le vars pentru TINE. Deci, lasa-ma te rog sa plang. E asa de bine cand plang in bratele tale. Cand imi saruti lacrimile. Cand plangem amandoi. Lasa-ma!

Si-ti este dor de ochii mei mari cand stralucesc! Si-ti lipsesc mainile mele si atingerile degetelor mele. Si-ti este dor de mersul meu, de soapta mea, de parulmeu lung pe care tocmai l-am taiat.


Iti este dor.